GENERATIA PIERDUTA…

​Viitorul imediat al Europei depinde de 94 de milioane de europeni cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani. Prin urmare, faptul ca acesti tineri au fost loviti atat de grav de criza economica este foarte ingrijorator. In 2011 doar 34% dintre ei erau incadrati profesional, aceasta fiind cea mai mica cifra inregistrata vreodata de Eurostat. In articol, prezentam o analiza bazat pe conceptul de NEET – Tineri intre 15-29 de ani, care nu sunt incadrati profesional de cel putin un an,nu au si nu urmeaza niciun program educational sau de formare.

Pe langa provocarile cu care tinerii se confrunta de generatii intregi in momentul in care pasesc in viata de adult, aceasta generatie va trai intr-o era a globalizarii complete si va trebui sa faca fata responsabilitatii unei populatii imbatranite. Cifrele somajului indica, de asemenea, o piata a muncii considerabil mai dificila pentru tineri: de la inceputul recesiunii, somajul in randul tinerilor a crescut cu 1,5 milioane, ajungand la 5,5 milioane (sau 21%) in 2011.

Oricat de alarmante ar fi aceste statistici, ele nu reflecta cu exactitate situatia tinerilor, deoarece multi dintre ei sunt studenti si, prin urmare, se considera ca nu fac parte din forta de munca. Din acest motiv, factorii de decizie din UE folosesc tot mai mult conceptul de NEET – (not in employment, education or training). Definitia este, in principiu, clara, referindu-se la persoanele care in prezent nu au un loc de munca, nu sunt inscrise in niciun program de formare si nu sunt clasificate drept studenti. Se refera la faptul ca aceste persoane nu sunt integrate pe piata muncii si, probabil, in societate in general.

Un raport publicat de Eurofound analizeaza situatia in care se afla tinerii din Europa pe piata muncii, cu un accent specific asupra categoriei NEET. De asemenea, raportul examineaza factorii determinanti de apartenenta la categoria NEET si masoara costurile economice si sociale ale persoanelor NEET. In plus, evalueaza modul in care politica statelor membre a incercat sa sprijine tinerii in vederea integrarii pe piata muncii.

Potrivit Eurostat, in 2011, 7,5 milioane de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, plus 6,5 milioane de tineri cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani, erau exclusi de pe piata muncii si din sistemele de invatamant din Europa. Aceasta reprezinta o crestere importanta a ratei NEET: in 2008, statisticile indicau 11% din persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani si 17% din cele cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani; pana in 2011, rata a crescut la 13% si respectiv 20%. Exista diferente semnificative intre statele membre, rata variind de la mai putin de 7% (Luxemburg si Țarile de Jos) pana la peste 17% (Bulgaria, Irlanda, Italia si Spania).

Persoanele din categoria NEET reprezinta o populatie foarte eterogena. Cea mai mare subcategorie tinde sa fie cea care cuprinde persoanele cunoscute in mod conventional drept someri. Alte subcategorii vulnerabile cuprind tinerii bolnavi sau cu handicap si pe tinerii care ingrijesc membri ai familiei. Subcategoriile nevulnerabile ii cuprind pe cei care pur si simplu au luat o pauza si pe cei angajaţi in mod constructiv in alte activitati, de exemplu arta, muzica si activitati de autoinstruire. Ceea ce au in comun este faptul ca nu acumuleaza capital uman prin canalele oficiale.

Unii tineri sunt expusi unui risc mai mare de a deveni NEET decat altii. Tinerii cu un nivel scazut de studii au un risc de trei ori mai mare de a deveni NEET comparativ cu persoanele cu studii superioare, iar tinerii care provin din familii de imigranti au un risc cu 70% mai mare de a deveni NEET decat resortisantii tarii respective. Tinerii care au un handicap sau probleme de sanatate sunt cu 40% mai expusi riscului de a deveni NEET decat cei care au o stare de sanatate buna.

Mediul familial are, de asemenea, o influenta cruciala. Statutul de NEET are consecinte grave pentru individ, societate si economie. O perioada de timp petrecuta in categoria NEET poate duce la numeroase dezavantaje sociale, precum izolarea, incadrare in munca in conditii nesigure si cu salarii mici, infractionalitate si probleme de sanatate fizica si psihica.

In 2011, pierderile economice cauzate de neintegrarea tinerilor pe piata muncii s-au ridicat la 153 de miliarde de euro. Aceasta este o estimare prudenta si corespunde unui procent de 1,2% din PIBul european.Trendul se mentine,si ca ritm si ca sens,astel ca in 2014 am ajuns sa avem 600.000 de someri si 150.000 de locuri de munca libere,ba chiar investitori care pleaca din lipsa fortei de munca Exista diferente semnificative intre statele membre, dar unele tari platesc un pret deosebit de mare, de 2% sau mai mult din PIB: Romania. Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia si Polonia. Tinerii din categoria NEET sunt expusi unui risc mai mare de a se instraina politic si social. Comparativ cu tinerii care nu fac parte din categoria NEET, persoanele NEET prezinta un nivel semnificativ mai mic de interes politic, angajament politic si social, precum si un nivel mai scazut de incredere.

 

ADEVARUL DUR:   AVEM CEI MAI NEINSTRUITI SOMERI

Romania este „campioana” in Europa Centrala si de Est la scaderea angajarii, credite neperformante, nevoi de investitii noi, fiind totodata tara cu cel mai putin instruiti angajati, iar taxarea muncii este printre cele mai ridicate, potrivit lui Dan Bucsa, economist al UniCredit Bank la Londra.

„Daca ne uitam la investitiile straine in tarile emergente in general, ele s-au redus foarte mult din 2008 si nu se vede niciun fel de reviriment. Din punct de vedere al nevoilor de investitii noi, se vede ca Romania este printre tarile cu cele mai mare nevoi”, a afirmat Bucsa la un seminar pe teme economice.

El a aratat ca reformele institutionale sunt foarte importante pentru cresterea economica, intrucat in lipsa acestora nu vor exista investitii semnificative. „Toate tarile au plecat foarte de jos, a existat un prim pas de reforme inainte de intrarea in Uniunea Europeana, dupa care reformele s-au cam oprit, nu numai in Romania”, a precizat Bucsa.

Economistul a indicat ca statele din regiune trebuie sa inregistreze cresteri cu un anumit ritm pana la momentul cand vor intra in zona euro astfel incat PIB pe cap de locuitor sa fie de 75%-80% din nivelul Uniunii Europene, de la 60% in prezent, scrie Mediafax.

„Romania trebuie sa creasca cu 8% nominal pentru a atinge acest criteriu in 2025, presupunand ca zona euro creste cu circa 3,5% nominal. Daca presupunem ca zona euro va creste doar cu inflatia, respectiv 2% nominal, Romania are de crescut cu 5,5% pe an. Nu este o sarcina imposibila, insa Romania este una dintre tarile care a crescut cel mai slab din regiune, comparativ cu tarile baltice, Slovacia si Polonia”, a mai spus reprezentantul UniCredit la Londra.

Pentru a compensa investitiile straine directe, statele din centrul si estul Europei pot folosi fondurile europene, aratand ca Romania se afla printre tarile care au performat cel mai slab in absorbtia fondurilor. „Romania poate teoretic sa absoarba pana la sfarsitul anului 2020 circa 36,6% din PIB, respectiv 5% pe an. Daca adunam acest procent cu investitiile straine directe, de 1-2%, ar deveni o piata ca oricare piata emergenta din punct de vedere al investitiilor”, a atentionat economistul.
El a indicat ca, de la declansarea crizei, tarile din regiune au ramas competitive prin pret, respectiv prin limitarea cresterilor salariale, aratand ca salariile din Romania erau de patru ori mai mari decat in China in 2008, iar in prezent sunt aproape egale.

O crestere foarte lenta a salariilor deprima consumul.

„O crestere foarte lenta a salariilor deprima consumul, nu vom putea avea o crestere de consum peste 2-3% cu astfel de cresteri de salarii, iar toate tarile din regiune au o problema demografica, cel mai repede vor imbatrani Polonia si Romania. Ca atare, salariile trebuie sa acopere taxe mai mari”, a mai spus Bucsa. Un alt capitol la care Romania este pe primul loc in regiune ar fi scaderea ocuparii fortei de munca, aceasta reducandu-se cu aproape 13% din 2000 pana anul trecut.

„Exista aici un fenomen tipic: o reducere a ratei de participare (sunt oameni care ies din forta de munca), o crestere a somajului si emigrarea, a doua fiind o problema foarte mare in prezent. O alta problema ar mai fi somajul latent, intrucat 30% din populatie lucreaza in agricultura, acele persoane fiind someri mascati, nu produc mai mult de 10% din PIB”, a comentat economistul.

Polonia este tara cu cei mai instruiti angajati.

Totodata, el a punctat ca, in ceea ce priveste calitatea fortei de munca, se observa in regiune ca Polonia este tara cu cei mai instruiti angajati, iar Romania are cel mai putin instruiti angajati. „Corelatia intre studii si PIB este importanta de la un anumit nivel al calitatii angajatilor. Diferentierea intervine cand procentajul celor cu studii superioare trece de 30%, in Romania fiind, cu exceptia capitalei, de 12-17%. Se observa ca toate tarile emergente au invatamant preuniversitar mult mai bun decat cel universitar. Acest lucru inseamna ca tarile emergente stiu sa-si instruiasca oamenii pana la 14-18 ani, dupa care tarile dezvoltate stiu mult mai bine sa le ofere studii universitare. De aici deriva doua consecinte, respectiv ca oamenii inteligenti se vor muta din tarile emergente in cele dezvoltate, iar tarile emergente nu vor putea sa atraga foarte multe investitii de la oameni care produc bunuri cu valoare adaugata mare pentru ca nu au suficient personal calificat”, a atras atentia Bucsa.

El apreciaza ca Romania trebuie sa reduca mai degraba taxarea pe munca decat TVA, spre exemplu, situandu-se printre tarile cu cea mai mare taxare din lume.

De asemenea, datele din regiune releva ca in Cehia, Polonia si Slovacia creditarea bancara se reia treptat, insa aceasta este corelata „destul de puternic” cu nivelul de credite neperformante, unde Romania ocupa prima pozitie, cu o rata de aproape 23%. Iata concluzia ferma a unui profesor care a slujit 50 de ani invatamantul superior dar si practica economica drept patron-actionar.

„Prin urmare, daca vom continua sa ne taram ca niste melci, vom fi depasiti din nou de alte state dupa revenirea din criza. Tari precum Slovacia, Cehia, Polonia vor incepe iar sa aiba cresteri cum aveau inainte de criza si vom ramane mult in urma daca nu ne grabim, trebuie sa acceleram ritmul”.

24.5.2014 Cainele Crestin