Cine detine aurul detine puterea

Desi  studiez problema banilor(monedei) inca din copilarie tot nu reusesc sa stapanesc totul despre comportamentul  lor,singura confirmare ferma este aceea ca inventia monedei este cea mai fulminanta creatie a mintii omenesti,dupa descoperirea focului. Probabil ca asa,pentru cultura noastra merita sa stim ca prima moneda s-a batut  de catre fenicieni in Statul Ligia apartinand de imperiul Roman 1n anul 655 i.Hr.si este guvernata de o veritabila stiinta a „circulatiei monetare”,de aia spun eu mereu ca: „cine detine banii face legea!”

 

Sa ne lamurim.Cel mai mare capitalist a fost Karl Marx,pentru ca el a scris „Capitalul” si a demonstrat ca el este viu,ca se reproduce,se inmulteste,se naste,creste,dar poate si muri . .Cei mai mari capitalisti au fost si acei nepretuiti oameni de stiinta prin capul carora se intalnesc circuitele banilor si ale capitalurilor intregii societati omenesti . Si eu sunt un capitalist,ceva mai mic,dar care am invatat stiinta capitalului ca ucenic si colaborator al unor mari somitati precum profesorii Victor Puchita sau Emilian Dobrescu,apoi J.B.Valla si Samuelson – laureati ai premiului Nobel pentru economie, academicienii Plehanov sau Boris Satalin si multi altii care prin demersul lor stiintific au impins societatea inainte Cu acest bagaj acumulat, acum incerc sa va invat si pe dumneavoastra cel putin atat cat sa va deosebiti „de un stalp de telegraf !”.

Capitalismul a fost studiat si restudiat,a fost intors pe toate fetele nu numai de Marx incepand cu celebrul lui „Capital” , dar continuind cu marile minti ale societatii omenesti,si cu toate astea , parca ceea ce se poate afirma cert,este ca sunt inca multe lucruri care ar mai trebui investigate si analizate in corelatiile sale reciproce. Foarte important este faptul ca infatisarea capitalismului este nu de putine ori diferita in functie de viziunea celui care face determinarea .

Astfel. un tanar antreprenor se va identifica cu paginile care analizeaza procesul de piata care se deruleaza „in virtutea armoniei intereselor participantilor la piata” si vor tresari cand argumentele economice explica o realitate pe care o cunosc pe propria piele: eroarea este o trasatura inerenta actiunii umane, iar unii dintre noi se pot dovedi mai multi decat altii sa anticipeze nevoile viitoare. Studentii vor descoperi ca gradul de libertate economica se reduce intr-o economie atunci cand taxele, cheltuielile guvernamentale si reglementarile birocratice cresc si inlocuiesc alegerile personale. Pasionatul de istorie si relatii internationale va citi cu nesat istorioarele despre socialismul cu caracteristici chineze, modelul chilian de „privatizare a pensiilor ori progresul Georgiei in ierarhia libertatii economice. Cititorul clasic, observatorul treburilor economice, va intelege si va imbratisa realitati simple bazate pe explicatii sanatoase: de pilda, ca regimul fiscal pe care trebuie sa il suporte o firma de dimensiuni medii este unul foarte dur.

Ce poate fi mai interesant pentru un om de stiinta contemporan,spre exemplu, decat o investigare academica ce deconspira consecintele pe care le genereaza birocratia „excesiva” in planul actiunilor antreprenoriale? Sa incercam a sintetiza cateva idei fundamentale:

 • Noua economie nu este si nici nu poate fi subordonata altor principii decat celor pe baza carora s-a format si a prosperat societatea umana:(a) diviziunea sociala a muncii,(b) libertatea si legea dreptului de proprietate, (c)cooperarea sociala, (d)concurenta in cadrul pietei si (e)calculul economic si conturile afacerilor.

• Actiunea umana este domeniul definitoriu de cercetare in stiintele sociale, in general, si in economie, in particular. Eficienta intervine „atunci cand actiunea umana se soldeaza cu atingerea scopurilor”. (..) Eficienta si etica sunt, de fapt, cele doua fatete ale aceluiasi fenomen: actiunea umana, cu toate legile si realizarile sale economice.

• Orice interferenta guvernamentala cu procesul de schimb voluntar inseamna realocarea arbitrara a drepturilor de proprietate implicate si toata istoria societatii omenesti a denonstrat ca nu este benefica..

Impozitele,accizele, taxele vamale, de exemplu, sunt institutiile coercitive prin care statul isi aroga un „drept de proprietate” asupra rezultatelor economice ale proprietarilor de drept , dar si suportul financiar din care sa asigure propria functionare si suportul minim al unor masuri sociale inevitabile..

 

Cooperarea sociala provine din respectarea unor reguli esentiale: dreptul de proprietate privata este hotarator dar si gandirea este necesar a fi armonizata cu specificitatea economiei libere,de piata..

 

Diviziunea muncii este forma sub care oamenii reusesc sa lupte impotriva vitregiei naturii si a propriilor limite. (…) Specializarea presupune „luarea in calcul a costului de oportunitate sau al alegerii”, adica cea mai valoroasa dintre alternativele la care un individ renunta atunci cand face o alegere si asta insemneaza pretul gandirii, seriozitatii dar si al nepasarii.In mod generic aceasta reprezinta expresia „costului de oportunitate.”

 

• Pentru orice intreprinzator, contabilitatea afacerilor ( „divina proportione”) impreuna cu calculul economic joaca rolul de ghid in labirintul coplesitor al alternativelor economice. Si ele capata o importanta fundamentala,alta decat inainte cand, calculul economic era imposibil iar stiinta conturilor o „plapuma” de hartii care acoperea adevarul. Numai ca aceasta noua „contabilitate a afacerilor”(sau „de gestiune”) este matematica societatii omenesti si trebuie invatata,invatata in profunzimea si subtilitatea ei,pentru ca altfel muncesti degeaba.

 

• Doar in sistemul institutional al proprietatii private, profitul si pierderea antreprenoriala sunt „instrumente criteriale prin care consumatorii isi incredinteaza veniturilor, tacit si mutual avantajos, acelor oameni de afaceri pe care-i socotesc mai apti sa-i deserveasca”. Aici totul coordoneaza Consiliul de Administratie(sau Comisia de supravehere) care este „cel mai abil sistem de conducere„…dar si „cea mai perfecta masinarie de inselare a actionarilor”, dupa cum spunea Henry Ford (chestia asta cu „managerii straini independenti” este un moft,o forma de spalare a banilor pentru cei care cred ca stau la umbra unui copac doar desenat).

 

Inflatia este o forma de impozitare „ascunsa”, care „nu poate duce la cresterea avutiei tuturor, ci ii imbogateste pe unii pe spinarea altora”. Aici bataliile sunt prea inegale in diverse domenii,pe diverse fronturi,in diferite piete,etc. incat nici nu poti sa le controlezi nici sa le atenuiezi.”Seuil solution”ramane,piata,intamplarea…si voia Domnului!

Capitalismul are numeroase valente dar si suficiente trasaturi imperfecte,asa ca ameliorarea lui preocupa numerosi savanti,oameni de stiinta,antreprenori, incat sa nu va surprinda daca intr-o zi nu va aparea un al doilea Kapitalul care se va numi,sa zicem, „Sociocapitalismul„!

            27.01.2014           Cm.Dragan


0 comentarii la “BANII SI LOGICA LIBERTATII”
Comentariul tau